Sau de ce ne-am simțit ca niște zei mai mici..
De ce cu camperul la un festival de muzica? Pai noi am mers din curiozitate, să vedem cum arată un camping amenajat special pentru un festival, să facem baie de multime (not!), să scăpăm de eticheta de prea sălbatici și prea izolați, cum ne place de fapt să fim. Primul impact a fost de recunoaștere și acceptare a ceea ce suntem, nu ne plac oamenii în coasta noastră, ne plac zonele deschise, cu vedere la munte sau la plaje pustii. Să scoatem nestingheriți narghileaua, pick-up-ul și espressorul manual, fără s să dăm socoteală vecinilor.
La a doua strigare, am recunoscut în barbă că locul nu arată rău, că suntem înconjurați de padure și că organizatorii nu s-au descurcat rău. Și că deși fără un loc rezervat în prealabil, am reușit să ne strecurăm cu camperul nostru și să găsim un spațiu la marginea campingului, în apropierea scenei, de unde se auzea muzica perfect. La un google distanță, orasul Brezoi se dovedeste o comoară. De pe Valceaturistica citire: “Brezoiul este un oraș de munte, mic, circa 7000 de locuitori, situat în Carpatii Meridionali la confluența Lotrului cu Oltul, la o altitudine medie de 400 m și la o distanță de 200 km de Bucuresti, 70 km de Sibiu, 35 km de Rm Vâlcea, 162 de Brașov. El constituie punctul de plecare pentru numeroase trasee turistice marcate ce străbat muntii Lotrului, Capatânii și masivul Cozia. De asemenea, Brezoiul este o excelenta «baza» de plecare în calatorii mai lungi spre vechile burguri transilvane sau spre mânastirile Olteniei”.
De ce ne-am simțit niște zei mai mici care au avut inspirația să vină cu camperul? Că noaptea în depresiune e înfiorător de rece și după ore de țopăit, urlat și aclamat, căldura reținută în interiorul camperului s-a simțit ca aceea pe care o găsești după o zi de schi în pensiunile de 5 stele din resorturile montane.
Iar al doilea motiv, aerul respirabil.
Pentru că, deși scena era străjuită de păduri de conifere, era totuși pe pământ, frământat și rasfrământat, plutind în vălătuci de praf. Am înghițit, mestecat, respirat praf, am strâns pe haine, pe piele în încălțăminte, l-am luat cu noi în camper. Și atunci a fost momentul în care ne-am simțit cei mai norocoși și inspirați pământeni, comparativ cu cei care se întorceau la corturi.
În camperul nostru se putea respira.
Chestii tehnice, plictisitoare, dar utile:
Drumul pe Valea Oltului a durat o veșnicie, 162 km parcurși (din Brasov) în 4 ore din cauza unor lucrări. Sună familiar?
Alimentarea cu apă am facut-o la Rompetrol înainte de Brezoi, la Raul Vadului.
Nu faceți ca noi, rezervați din timp loc în camping. A fost o întâmplare să găsim un spațiu liber, campingul este ticsit
La 5 minute de zona de campare rulote, se găsesc: curent, apa, WC-uri și dușuri, cam în zona corturilor. Pentru că da, se poate merge și cu cortul.
mâncarea de la festival diversă, pe toate gusturile, prețuri ca de festival. Rabdarea oamenilor priceless, am văzut cei mai răbdători, calmi, amuzanti oameni în cozile care se formau în zona cu truck food.
Muzica divină!
Bonus: vizitele unui pui de Amstaff din vecini mai da o șansă încăpățânării noastre, de a merge în spatii de campare special amenajate.